„Rugați-vă neîncetat.” (1Tesaloniceni 5:7)
Acesta este unul dintre îndemnurile apostolului Pavel către tesaloniceni. Începând cu versetul 15 el folosește, în mod repetat, cuvinte care arată importanța acestor principii de viață, pe care le putem numi chiar porunci – totdeauna, neîncetat, toate, orice, se regăsesc în aproape fiecare verset. Este ca și cum Pavel ar da rețeta unei zile trăite după voia lui Dumnezeu. Dacă am urma-o fără alte adaosuri, am avea nu numai zile ci o viață întreagă plăcută lui Dumnezeu. Ca să înțeleg mai bine versetul acesta, Dumnezeu m-a adus, ca pe mulți alții, în locul în care să îl pot practica fără a fi distrasă: în carantină.
Spuneam în scrisoarea precedentă că urmează să plec la studii în Anglia. Mulțumesc lui Dumnezeu că am și ajuns de o lună și tocmai pentru că Dumnezeu a răspuns la rugăciuni, am avut binecuvântarea de a sta două săptămâni doar cu El. Da, având cursuri online, am putut interacționa virtual cu profesori și colegi, ceea ce din nou a fost o binecuvântare, însă timpul de neuitat a fost cel din afara cursurilor. În cele două săptămâni de izolare am înțeles că de fapt am fost împreună, nu singură, cu Dumnezeu. Așadar carantina a dus rugăciunea la un cu totul alt nivel: fără ea, aș fi fost cel puțin neliniștită de toate regulile impuse. Dar prin ea, am avut pace și bucurie știind că Domnul îmi este aproape.
Acum, cursurile se țin normal, în săli de clasă, iar deocamdată lucrurile sunt cum trebuie. Însă nimeni nu poate ști ce urmează. Motive de mulțumire am câte nu îmi încap în această scrisoare: de la sacrificiul și dedicarea profesorilor, la dragostea colegilor pentru Dumnezeu și chiar până la verdeața ce ne înconjoară campusul, totul este o binecuvântare. De asemenea, binecuvântări sunt și normele din ce în ce mai stricte, impuse în Anglia și micile evenimente neplăcute din perspectivă umană. Toate sunt motive de mulțumire și de încredere că Domnul niciodată nu scapă lucrurile de sub control. Și totuși, împletite cu mulțumirea, vă aduc înainte și câteva cereri:
- Rugați-vă pentru situația mondială a Bisericii în timpul pandemiei: în România avem marele har de a ne putea închina și prin cântare, dar alte state nu au parte de această bucurie din motive mai mult sau mai puțin plauzibile sau reale. În timpul săptămânii avem capelă și mă întristez când văd chipurile colegilor și profesorilor care ar cânta și ei lui Dumnezeu împreună cu persoana din videoclip, dar nu au voie. Domnul să scurteze această perioadă dificilă.
- Școala din România este diferită de cea englezească, așadar acum ne aflăm în perioada examenelor. Rugați-vă ca Domnul să dea înțelepciune și putere de muncă atât nouă, studenților, cât și profesorilor, deoarece, nici pentru ei nu este ușor.
- Deși am spus că restricțiile sunt o binecuvântare, și îmi asum ce am spus, totuși ele sunt și motiv de rugăciune: interacțiunea cu prietenii și chiar cu rudele este redusă din ce în ce mai mult, așadar, acest motiv este cu bătaie lungă: rugați-vă pentru vacanțe – dacă restricțiile se înăspresc și în Anglia precum în alte părți ale Marii Britanii, putem ajunge să petrecem zilele libere în campus.
Cu toate acestea, știm că Dumnezeu e Suveran și cum voiește El, așa se face.
Ca încheiere, vă mulțumesc tuturor celor ce v-ați rugat și mai presus de toate, Îi mulțumesc Domnului că a răspuns și răspunde la rugăciuni cum nu ne așteptăm. El să fie binecuvântat în veci! Amin!
Cu dragoste frățească în Domnul,
Tamara
