„Vă las pacea; vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea.”
Pace! Vă doresc pace acum mai mult decât oricând, dar o altfel de pace, care nu poate fi controlată de niciun factor extern. Este vorba de a treia roadă a Duhului și este precedată de bucurie care nici ea nu depinde de evenimentele din jur.
Într-o dimineață m-am trezit cu versetul din titlu și m-am gândit că probabil l-ați auzit des în ultima perioadă. Totuși, aș dori să vă îndreptați privirea spre cuvântul „las” care înseamnă „a lăsa, a da drumul, a da voie să plece”. Mai pe românește, a da de tot. „Nu cum o dă lumea…” Cum e pacea lumii? Artificială, gata să se sfărâme și cu porția. Cum e pacea Domului? Adevărată, permanentă și din abundență. Așadar Hristos dă pacea Sa ucenicilor.
Cu pacea aceasta în inimă, oameni care au trecut prin război se roagă pentru alții care trec acum pe acolo. Din nou „războaie și vești de războaie” au tot fost și tot vor fi; totuși, nu știu în care eră s-a mai pomenit conceptul de rugăciune mondială, adică creștini de pe toate continentele să se roage pentru aceeași problemă. Acum, acest lucru este posibil și chiar dacă este nevoie de doar doi sau trei adunați în Numele Lui pentru ca Domnul să fie în mijlocul lor, totuși este încurajator când cifrele 2 sau 3 sunt urmate de două sau trei zerouri. Așadar, vă încurajez că sute, poate chiar mii dintre frații și surorile voastre pe care probabil nu îi veți vedea până în Cer, se roagă pentru voi și Domnul lucrează.
Principalul domeniu în care văd că Domul lucrează și pentru care vă invit să continuați să vă rugați, este grăbirea venirii lui, altfel spus, răspândirea Cuvântului. Săptămâna trecută, o parte dintre traducători s-au întors de la verificarea în comunitate a traducerii Evangheliei după Marcu. Printre toate ce s-au petrecut, un eveniment-cheie a constat în participarea în mod direct a unuia dintre liderii comunității, care a încurajat lucrarea îndemnând poporul să vadă acest proiect ca parte a comunității. Deși am auzit de astfel de mărturii și la alte popoare până acum, totuși, experimentând acest lucru în lucrarea la care am fost chemată, cuvintele au avut un și mai mare impact atât ca motiv de laudă la adresa Domnului, de mulțumire, dar și ca motiv de rugăciune. Biblia este prima lor carte în Lopit așa că e puțin spus că așteptările sunt mari.
Ca motive de mulțumire am
- Sărbătoarea dublă: Aici, Paștele a fost duminica trecută, dar cu ajutorul Domnului, am să celebrez și duminica aceasta cu dumneavoastră. Ce-i drept, de la mile distanță, dar cu aceeași bucurie ca și cum aș fi pe băncile adunării românești.
- Vremea: de zile bune avem ploaie aproape zilnic și din fericire nu ține foarte mult, așa că pământul reușește să o adune.
- Grăbirea Venirii Domnului: După cum am scris și mai devreme, văd că în ciuda impedimentelor, traducerea continuă și este încurajată de către poporul Lopit și acest lucru face ca lucrarea să o ia înaintea programului, grăbind venirea Domnului în inimile cât mai multor suflete din acest popor.
- Încă o bucățică de România: Nu local, dar există și aici! Același gust, nu doar aspect. Am găsit mălai, compot și…salam Victoria. Sigur, cu porția, că așa se ține dorul treaz, dar o porție destul de mare cât să îl amelioreze.
- Multe altele: De la peisajul exotic înverzit de picurii de ploaie, până la bucuria pe care o am când lucrez la traducere, toate le datorez Domnului care vă răspunde la rugăciuni. Probabil că am mai spus acest lucru nu numai odată, dar și reciprocă e valabilă. Două continente își urează de bine prin rugăciune: nu e o poveste – e adevărul. Cum aș putea să nu fiu mulțumitoare Domnului? Am încercat să îmi fac o listă doar cu lucruri mari, dar nu am putut: am realizat că tot ce vine de la Dumnezeu e lucru mare, așa că am renunțat la a le categorisi.
Rupând șirul, mai am și un motiv de cerere:
- Sănătatea: Ca echipă, avem destule zile în care nu suntem în formație completă din cauza problemelor de sănătate. Vă rog să vă rugați ca Dumnezeu să ne dea putere pentru ca lucrarea să meargă înainte în ritm constant.
Ca încheiere, vă las cu versurile pe care le am în minte din Februarie încoace. Sunt din engleză și traducerea sună cam așa „Ne vom aținti privirile spre Tine ca să ne lipim inima de Tine”. Dumnezeu să ne ajute să putem nu doar spune acestea ci să le și trăim!
Hristos a înviat!
Tamara B