Provocări și biruințe – familia Dumitriu

,

Dragi frați și surori,

Începem prin a vă cere suport în rugăciune pentru a fi întăriți în toate aspectele vieții noastre, pentru că suntem foarte obosiți. Suntem recunoscători Domnului că a permis ca toate evenimentele din ultimele 3 luni să aibă loc și să nu fie împiedicate, dar acum așteptăm cu nerăbdare un timp de odihnă, dar care poate avea loc doar după cursul de studiu Biblic din Ukarumpa (28 noi.- 9 dec.). Haideți să vedem ce s-a întâmplat în aceste luni!

Mulțumim Domnului că, după prezentarea noastră din iulie către școlile biblice, una a trimis profesorii lor, cu care am început seria de cursuri Biblice aici în Ukarumpa, începând cu 15 august, două săptămâni (2×5 zile). O altă școală ne-a invitat să predăm în școala lor imediat după aceea, între 29 aug.- 3 sept., predând atât elevilor cât și profesorilor în același timp.

În 10 septembrie am plecat din Ukarumpa (centrul nostru de misiune) pentru a participa la atelierul trimestrial de traducere de două săptămâni la Lae, unde am ajutat echipele din punct de vedere administrativ și tehnic. Hajni a avut mai mult de lucru decât de obicei, ceea ce a fost o provocare și din cauza vremii toride și a lucrurilor dificile pe care le-am întâmpinat. Deși este un lucru obișnuit să avem parte de cutremure în Papua Noua Guinee (cam 3-4 în 2 luni), cel de 7,6 grade din 11 septembrie a fost unul dintre cele care ne-au afectat cel mai mult, chiar și pe misionarii care trăiesc aici de 30 – 40 de ani. Epicentrul a fost între Ukarumpa și Lae, dar mai aproape de Ukarumpa, ceea ce a făcut ca un număr mare de case și rezervoare de apă din centru să fie avariate; haosul de pe podelele caselor din cauza obiectelor căzute din dulapuri și de pe rafturi a fost masiv, iar oamenii au fost afectați emoțional. Câțiva localnici din zonele rurale au murit, majoritatea lor din cauza alunecărilor de teren provocate de cutremur. Suntem recunoscători Domnului că la Ukarumpa, nici o viață nu a fost pierdută și nici o casă nu s-a prăbușit. Comunitatea noastră de misionari plină de compasiune s-a ocupat rapid de repararea distrugerilor la casele afectate și de infrastructură. Prietenii noștri au curățat marea parte din mizeria cauzată de lucrurile sparte (oale, veselă, gem, zahăr, murături,  etc.) din casa noastră pentru care am fost extrem de mulțumitori. În Lae, lucrurile nu au fost atât de grave, dar am fost totuși afectați emoțional de cutremur. Ne-am frământat câteva zile până când am înțeles dacă trebuie să ne întoarcem în Ukarumpa sau nu, pentru a ne ocupa de dezordinea și de pierderea lucrurilor din casa noastră. În cele din urmă, Dumnezeu ne-a dat pacea Lui și putere să mergem înainte cu planurile Sale și să lăsăm restul lucrurilor din mâinile noastre. El ne-a asigurat că se va îngriji de toate.

Mai apoi am suferit o pierdere și mai mare. Colega noastră, Amy Lindstrom, o misionară foarte dedicată, slujind în PNG de aproximativ 30 ani, care trebuia să fie prezentă la atelierul din Lae, a trebuit să se întoarcă în septembrie în SUA din motive medicale. După câteva săptămâni, ea a plecat să fie cu Domnul. Deși avea probleme de sănătate de câteva luni, vestea plecării ei a fost totuși șocantă. Rugați-vă pentru soțul ei, John, care este supervizorul nostru direct și pentru copiii lor adulți, ca să primească mângâiere continuă de la Domnul!

Deoarece nu am reușit să vă trimitem vești despre noi din august, am început să scriem această scrisoare în timp ce ne aflam în Mapos (8-19 noiembrie) cu oamenii Buang Central, unde am organizat cel de-al treilea curs de studiu Biblic exegetic cronologic, numit Timeline, de 2 săptămâni. De data aceasta am studiat cărțile Levitic, Numeri, Evrei, și Romani. Între 26 sept. și 7 oct., la al doilea curs, am parcurs cartea Exod și Ioan. Prezența a scăzut puțin față de prima experiență foarte bună din februarie, și uneori a fluctuat mult, dar a fost totuși bună. În septembrie am avut în total 66 de participanți, iar în noiembrie 61, dintre care aproximativ 40 au frecventat cursul în mod regulat. Putem vedea cum diavolul vrea să distragă atenția oamenilor cu minciuni, și există și alte evenimente care îi împiedică pe oameni să participe la curs în mod regulat, cum ar fi: tabăra școlii duminicale sau alte întâlniri ale bisericii, diferite afaceri, turiști germani, boli, înmormântări, etc.. Rugați-vă pentru o prezență bună în continuare; pentru protecție spirituală și fizică al cursanților și al nostru, astfel încât să putem studia Cuvântul împreună pentru transformare și gloria Lui!

Suntem mândri de una dintre studentele noastre, care, după ce a participat la cursul de vineri, a mers acasă și imediat a născut-o pe cea de-a treia Hajni din PNG. Câteva zile mai târziu, fiica unei alte studente a născut o fetiță. Cum nu au vrut să aibă două persoane cu același nume în sat, au încercat să facă o combinație a numelor noastre. Apoi le-am spus și despre varianta feminină a numelui Mihai, care le-a plăcut, așa că au numit-o Mihaela. Să-l lăudăm pe Domnul pentru ele!

Mulțumim Domnului pentru casa de bambus construită pentru noi în Mapos, de care ne-am putut bucura începând cu a doua noastră vizită.Suntem recunoscători localnicilor amabili care au dedicat timp și efort pentru a construi casa repede, astfel ca viața noastră în sat să fie mai ușoară.

L-am cunoscut și pe noul pastor din zonă și pe familia lui. Și el participă la curs și se bucură că poate avea un curs Biblic gratuit, deoarece pastorii trebuie să plătească sume mari pentru a-și actualiza cunoștințele și sunt și obligați să facă acest lucru. De asemenea, suntem recunoscători pentru câteva persoane foarte dedicate care par foarte dornice să învețe mai mult. Pe de altă parte, vedem și unele învățături străine, care îi încurcă foarte mult pe oameni. Unii au preluat multe lucruri ieșite din comun, din influențe carismatice, dar fără să știe cu adevărat ce fac, amestecându-le cu lucruri practicate în credințele lor ancestrale. Este greu de explicat pe scurt această situație. Rugați-vă ca Dumnezeu să îi conducă la un acord comun, deoarece această situație creează tensiuni între ei! De asemenea, rugați-vă ca, prin înțelegerea mai bună al Scripturilor, să poată discerne dacă Duhul Sfânt lucrează în ei, sau altceva / altcineva!

Între cele două cursuri menționate mai sus, am mers la Umin, grupul lingvistic Amele, unde am stat cu „wasfemili” (familia gazdă), în timp ce am ținut primul modul al cursului Biblic Timeline, timp de 2 săptămâni, în satul Bahor. Dacă ați urmărit lucrarea noastră din PNG de la începuturi, poate vă amintiți că, atunci când am ajuns în PNG, am fost instruiți în viața și cultura de aici, timp de 3 luni. O lună din această formare a fost o experiență de viață în sat, când am locuit cu această familie. Ne-am apropiat unii de alții și am păstrat legătura în toți acești ani. Ne-am simțit îndemnați să ne întoarcem la ei și să îi ajutăm prin Cuvântul lui Dumnezeu. Toate cursurile menționate mai sus au avut parte de provocări, mai ales înainte, și la începutul lor. Așa a fost și în cazul acesta. Era atât de evident că Satana voia să împiedice ca lumina Cuvântului să ajungă la acești oameni, dar ne bucurăm că Dumnezeu ne-a dat putere să perseverăm, chiar și atunci când ne simțeam descurajați și gândeam: „Nu se mai poate ca lucrurile să iasă bine”. Mai bine de un an am încercat să organizăm această călătorie, în timp ce au existat schimbări continue. Când am crezut că suntem în sfârșit pe traiectorie, cu un număr mare de participanți înscriși, cu 3 zile înainte de a călători spre ei, am auzit că evenimentul s-ar putea să fie anulat. Ne-a fost greu să trecem prin atâtea urcușuri și coborâșuri. Au apărut probleme administrative și conflicte interne între ei, care i-a făcut să creadă că participarea va fi foarte scăzută. Dar, pentru că aveam biletele de avion cumpărate, le-am spus: „Nu există cale de întoarcere; indiferent de câți participanți vom avea, vom merge mai departe cu ei”. Dumnezeu ne-a arătat din nou și din nou că El are putere mai presus de toate și a făcut lucruri minunate. Să-L lăudăm pentru mila și puterea Lui, prin care a schimbat atitudinea oamenilor, a adus 63 de persoane la curs (dintre care 58 au venit destul de regulat), și le-a deschis mintea și inima pentru a primi Cuvântul. Duhul Sfânt a putut să le dezvăluie unele dintre păcatele lor și a ajutat și câțiva lideri să realizeze că unele dintre învățăturile sau ritualurile practicate de ei nu sunt biblice. Păreau gata să le schimbe. Unul dintre aceste ritualuri cerea oamenilor să aducă jertfe de animale pentru a îndrepta păcatele părinților lor decedați recent, pentru ca ei să poată trăi bine viața mai departe și pentru ca și părinții lor să își poată „continua călătoria”. Ei și-au exprimat cu tărie dorința ca noi să ne întoarcem la ei pentru a continua să îi instruim în Cuvânt.

Cu participanții cursului din Bahor, Amele

Dintre multele lucruri frumoase pe care Dumnezeu le-a făcut aici, vrem să vă mai împărtășim unul. Într-o seară vorbeam despre iertare, iar waspapa (gazda noastră) ne-a împărtășit că de mult timp își dorea să se împace cu fratele lui vitreg, Wanor. S-au bătut în urmă cu aproximativ 8 ani și waspapa i-a făcut ceva foarte rău. În acești ani el a încercat de două ori să se împace și l-a ajutat pe Wanor atunci când el a avut nevoie, dar Wanor nu i-a acceptat apropierea. Interesant este că soția și copiii lui Wanor au fost prieteni buni cu wasfemili. Ei sunt și vecini. Într-o dimineață, Hajni s-a dus cu o gustare la casa lui Wanor, ca semn de mulțumire pentru peștele primit de la el. Hajni a fost călăuzită de Duhul Sfânt să aducă în discuție această problemă dintre el și waspapa. El a spus că, dacă waspapa ar veni să-și ceară scuze, el l-ar ierta. Ei bine, chiar și în PNG, oamenii au așteptări diferite în ceea ce privește instaurarea păcii. Unii preferă un intermediar, așa că waspapa i-a trimis de două ori, prin intermediul altora, vorbă că ar dori să inițieze procesul de împăcare. El s-a gândit că nu poate veni direct la Wanor. Îi era prea rușine. Dar se pare că Wanor a vrut ca el să vină personal. Așa că, în dimineața următoare, am venit împreună cu waspapa, iar Wanor era gata să dea mâna cu el, dar a cerut ca după-amiază să vină un hetman (un lider bisericesc) pentru a oficializa împăcarea. Waspapa a plâns. După-amiază a venit un pastor care locuiește în Bahor. Am avut parte de o sărbătoare dublă. Inițial, trebuia să fie petrecerea noastră de rămas bun organizată de wasfemili, dar s-a transformat într-un eveniment mult mai semnificativ și plin de bucurie. Dumnezeu i-a ajutat pe acești bărbați să se împace după mulți ani, în fața familiei extinse și a prietenilor. Nu putem descrie bucuria pe care am avut-o că am putut fi parte din acest eveniment.

Toate acestea nu s-ar fi putut întâmpla fără Dumnezeu și fără tine, drag prieten. De aceea, te încurajăm să rămâi alături de noi în rugăciune și în orice alt mod în care ne poți ajuta!

Când Îl vedem pe Dumnezeu lucrând în acest fel, ne împrospătează și ne dă putere să continuăm lucrarea, în ciuda tuturor circumstanțelor dificile cu care ne confruntăm deseori: greutățile din mediul rural (lipsa apei curente/curate, a curentului electric, a frigiderului, a cărnii proaspete sau a altor bunătăți; rozătorii mișunând în jurul nostru, invazii de furnici), lipsa weekend-urilor sau serilor libere săptămâni în șir, multe incertitudini, schimbarea datelor, dificultăți legate de călătorii, boli, etc. Deși circumstanțele noastre sunt mult mai puțin dificile decât ale lui Pavel sau ale primilor creștini, rugați-vă cu noi să putem spune cu Pavel din toată inima: „De aceea nu disperăm, ci, chiar dacă trupul nostru fizic trece, persoana noastră interioară se înnoiește zi de zi. Căci suferința noastră de moment, ușoară, ne produce o greutate veșnică de glorie mult peste orice comparație, pentru că nu ne uităm la ceea ce se vede, ci la ceea ce nu se vede.” 2 Corinteni 4:16-18. Am început pregătirile pentru vizita noastră de acasă. Ne-am cumpărat biletele, astfel, cu voia lui Dumnezeu, ne vom întoarce în România la începutul lunii aprilie. Sunt o mulțime de detalii care trebuie rezolvate în prealabil. Existând multe necunoscute, ne este greu să ne pregătim. Vom oferi mai multe detalii în următoarea noastră scrisoare, dar până atunci, rugați-vă pentru călăuzirea lui Dumnezeu și pentru un loc potrivit unde putem sta pentru timpul cât suntem în România!                                                                       

Cu mulțumiri, Mihai și Hajni