„Trebuie să vorbești cu tatăl meu.”
Ca tânără braziliană, Kennya Tamara Alves da Silva a simțit chemarea lui Dumnezeu. Ea a crescut într-o familie creștină și a devenit interesată de lucrarea de misiune când a auzit pentru prima dată despre aceasta în biserică.
Tatăl ei nu a sprijinit inițial această idee.
„Este în regulă să devii misionar, dar numai când ți-ai finalizat studiile universitare și ai lucrat,” i-a spus el. Pentru mulți brazilieni, lucrarea de misiune înseamnă să trăiești în sărăcie și foamete. El nu dorea ca fiica lui să sufere.
În timpul primului an de facultate al Kennyei, ea s-a târguit cu Dumnezeu: „Bine, dacă vrei să mă alătur lucrării de misiune, trebuie să vorbești cu tatăl meu, cu mama și cu biserica mea. Aș merge doar dacă toată lumea ar spune da.”
Kennya nu-și văzuse niciodată tatăl plângând. După ce s-a rugat împreună cu părinții ei cu privire la această decizie timp de o săptămână, tatăl i-a spus printre lacrimi: „Acum înțeleg că aceasta este ceea ce Dumnezeu vrea să faci.”
Cu acordul tatălui ei, Kennya a părăsit imediat universitatea și s-a acreditat ca misionară. A fost acceptată ca membră a Horizons Latin America, o organizație braziliană a Alianței Globale Wycliffe.
O mulțime de lucruri într-unul
În 2013, Kennya a pus piciorul pentru prima dată în Indonezia. Doi ani mai târziu, ea a început să slujească drept facilitator de traducere pentru limba Uud’Danum în proiectul grupului lingvistic robeno alături de Kartidaya, o altă organizație a Alianței Globale Wycliffe din Indonezia.
Aproape 70.000 de oameni vorbitori de Uud’Danum trăiesc în Kalimantan. Satele lor sunt așezate de-a lungul râurilor Melawi și Ambalau. Deși mulți sunt creștini, ei sunt încă influențați de credințele animiste.
Kennya a explicat că responsabilitatea majoră a facilitatorului este să se asigure că traducerea realizată de localnici și cuvintele pe care le-au ales se potrivesc cu sensul real al Bibliei. După finalizarea unei schițe, echipa merge în sate și pune întrebări de genul: „Când auzi acest cuvânt, ce îți vine în minte?” Întrebările de felul acesta îi ajută să verifice dacă cuvintele alese sunt potrivite. Aceasta este doar una dintre multele responsabilități pe care le au facilitatorii – „o mulțime de lucruri într-unul,” a spus Kennya.
Un privilegiu de a fi martoră la transformare
Kennya locuiește în Pontianak, în Kalimantanul de Vest. Pentru a ajunge în sate, ea merge cu un autobuz timp de opt până la zece ore, apoi cu o barcă cu motor timp de șase ore. Cu toate acestea, călătoria lungă i se pare rapidă Kennyei.
„Sunt uimită de fiecare dată când sunt acolo pentru că am privilegiul să văd viețile oamenilor schimbate,” a spus ea.
Hengki s-a considerat creștin când a venit să o ajute pe Kennya și pe ceilalți din echipa ei, însă nu știa ce înseamnă asta cu adevărat. În timp ce ajuta echipa să verifice Scriptura tradusă în limba sa, Uud’Danum, a devenit interesat de Dumnezeu. Un an mai târziu, s-a lăsat de fumat și de băut, în ciuda faptului că era dependent de ambele. Acum, oricare ar fi biserica în care echipa ajunge și slujește, el se oferă: „Pot să-mi împărtășesc mărturia?” Kennya este recunoscătoare că Dumnezeu nu a așteptat până la finalizarea traducerii pentru a schimba viețile oamenilor, astfel încât să poată fi martoră la transformarea vieții lui Hengki.
Kennya este, de asemenea, recunoscătoare pentru noua ei familie din sat. În Uud’Danum, cuvintele pentru tată și mamă sunt amai și inek. După ce a locuit împreună cu o slujitoare creștină și părinții ei timp de un an, Kennya a început să simtă că aceștia sunt cu adevărat amai și inek șipentru ea, deoarece sunt atât de amabili și grijulii cu ea.
„Încă le spun amai și inek. Acest lucru este atât de special pentru mine!” afirmă Kennya cu un zâmbet larg.
Dă tot ce e mai bun acum
Când Kennya a venit în Indonezia, avea doar 24 de ani. Unii oameni au întrebat-o: „De ce? Ești atât de tânără și îți petreci anii tinereții atât de departe!” Alții au întrebat-o de ce a rămas singură.
„Da, dar uită-te la persoana care a tradus prima Biblie în portugheză (limba ei),” a spus Kennya. „Avea doar 16 ani. Dacă el a putut începe ceva atât de măreț în țara mea, și eu aș putea face același lucru în altă țară.”
Cât despre a fi singură, ea consideră acest lucru un privilegiu.
„Sunt liberă și tânără. Pot să merg și să lucrez cu normă întreagă pentru Dumnezeu,” a spus ea. „Dacă aș fi căsătorită, atunci probabil că nu aș putea face asta. Chiar dacă aș putea, nu ar fi full-time pentru că aș avea copii și un soț de care să am grijă.”
Kennya a văzut oameni care așteaptă până când îmbătrânesc și au terminat tot ce simt că trebuie să facă, pentru a spune în sfârșit: „Acum voi da lui Dumnezeu”. Ea crede că ar trebui să-i dăm lui Dumnezeu cei mai frumoși ani.
„Dacă este în regulă să-ți lași familia să mergi în străinătate pentru muncă sau pentru căsătorie, atunci de ce nu și pentru traducerea Bibliei și pentru a-i ajuta pe oameni să-L cunoască pe Dumnezeu?”, a întrebat ea. „Cine este mai îndreptățit să primească tot ce e mai bun decât Dumnezeu?”
Darul cel mai de preț
De când s-a alăturat echipei Uud’Danum, Kennya a fost implicată în traducerea Evangheliei după Luca și a materialului OneStory. Ea speră să fie instruită pentru a fi consultant de traduceri, deoarece nevoia de consultanți în Indonezia este atât de mare.
„Da, pot citi Biblia în engleză. Pot citi Biblia în indoneziană. Pot să citesc Biblia în spaniolă,” a spus ea. „Dar când citesc Biblia în portugheză, este complet diferit, deoarece este limba mea, pe care am învățat-o de când eram mică. Încă sunt mulți oameni care așteaptă să aibă Biblia în limbile lor.” Pentru Kennya, Biblia este cel mai prețios dar al lui Dumnezeu pe care îl putem oferi altora și ea și-a dedicat viața acestui scop. Ea a spus: „Într-o zi voi părăsi Indonezia sau voi fi în rai, dar oamenii din grupul Uud’Danum vor putea în continuare să citească Biblia și să fie transformați de Cuvântul lui Dumnezeu.”
Autor: Ling Lam
Sursa: https://www.wycliffe.net
