Întrebare
Auzind că eu și soția mea am tradus o mare parte din Biblie într-o limbă indigenă braziliană, un bărbat m-a întrebat: „Care a fost primul lucru pe care l-ați tradus?” El a fost foarte uimit când i-am răspuns: „Povestea omului din turtă dulce”. „Nu pot să cred!”, a exclamat el: „Sunteți misionari, traducători ai Bibliei! De ce să pierzi timpul traducând basme pentru copii”?
Răspunsul
I-am explicat că învățam doar să traducem și că această povestire, cu vocabularul ei limitat și cu multe repetări, era mai ușor de tradus decât un pasaj din Scriptură. „Chiar și așa, mă aștept să greșesc”, am adăugat eu, „și mai degrabă aș face greșeli într-o poveste pentru copii decât într-un pasaj din Scriptură.”
Traducerea poveștilor pentru copii a fost micul început, care două decenii mai târziu a dus la o Biblie de 750 de pagini tradusă cu acuratețe, 250 de pagini din Vechiul Testament și 500 de pagini din Noul Testament. Când ne-am întors în Canada, fiecare casă Canela avea o Biblie și cel puțin o persoană din fiecare casă o putea citi, după ce a învățat să citească folosind ortografia și materialele educaționale pe care le-am dezvoltat. Biserica continuă să crească din sămânța Cuvântului și mulți locuitori din Canela trăiesc acum fără teamă de duhuri rele.
Lecția
Cu toate că povestea pentru copii a fost un început slab, am învățat și am practicat câteva principii de traducere durabile. Am aflat, de asemenea, adevărul din zicala: „Ceva e mai bun decât nimic”. Biblia este plină de exemple ale acestui fapt. Domnul Isus a rezolvat problema hrănirii a cinci mii de oameni și a familiilor lor folosind prânzul unui băiețel cu cinci pâini și doi pești. Nu era mult, dar a început cu ceva (Ioan 6).
Prorocul Elisei a început cu un vas mic de ulei de măsline, dar acest ulei s-a înmulțit miraculos pentru a umple fiecare vas disponibil din vecinătate. A fost atât de mult ulei de măsline încât nu numai că s-a plătit o datorie uriașă, dar a rămas și suficient pentru a se cumpăra mâncare pentru trei persoane pe parcursul unei perioade îndelungate de foamete (2 Împărați 4:1-7).
Întrebarea lui Dumnezeu
Când Dumnezeu cel Atotputernic i-a apărut lui Moise și i-a spus că îi va elibera pe israeliți din Egipt, Moise s-a umplut de îndoieli. Astfel, Dumnezeu l-a întrebat: „Ce ai în mână?” „Un toiag,” a răspuns Moise.(Exodul 4:1-3). Acest toiag simplu de mers, din lemn, a fost micul Ceva care a impresionat pe Faraon transformându-se într-un șarpe, apoi a adus plăgi în Egipt, a despărțit apele de la Marea Roșie, a scos apă dintr-o stâncă și a fost obiectul central al rugăciunii care a adus victoria în bătălie. Soția mea și cu mine am avut o sarcină mare de a traduce Biblia. De unde să începem? Era ca și cum Dumnezeu ar fi zis, „Ce ai în mână?” O poveste pentru copii. Era ceva și am început să traducem începând cu acea istorisire.
Dar tu?
Fiecare dintre noi, când se confruntă cu un proiect mare sau o problemă de rezolvat, trebuie să apeleze la Dumnezeu pentru ajutor. Nu fi surprins dacă El întreabă: „Ce ai în mâna ta?”
Apoi uită-te, vezi ce trebuie să faci să dai startul, un început mic. Apoi, fă-o. Dă startul. Începe cu ce este în mâna ta și ai încredere în Dumnezeu că va interveni să facă Minunea Sa de Înmulțire. Dintr-o jumătate de cană de ulei de măsline, butoaie pline. Din prânzul unui băiețel, o masă pentru mii de oameni. Un toiag de drumeție obișnuit umplut cu o putere miraculoasă.
Ce ai în mâna ta? Ceva mic, relativ nesemnificativ? Nu contează. Folosește-l pentru un început mic și ai încredere în Dumnezeu pentru a-l mări să răspundă nevoilor, să rezolve problemele și să șteargă îndoielile.
„Căci cine dispreţuieşte ziua începuturilor slabe?…” (Zaharia 4:10)
Sursa: The Why & How of Bible Translation, de Jack Popjes
