Jisas em i King! King bilong olgeta king!1
Dragi fraţi şi surori, care ne sunteţi alături în această lucrare spre care El ne-a călăuzit, ne bucurăm să fim părtaşi împreună cu voi la această lucrare. Pe măsură ce zilele trec, ne simţim tot mai aproape de Papua Noua Guinee şi sperăm că această plecare efectivă să se materializeze curând. Eu personal, de-abia aştept şi am pleca şi mâine dacă ni s-ar oferi posibilitatea.
Realizăm că este o oportunitate unică de a pleca pe câmpul de misiune ca şi misionari şi nădăjduim că vremea se apropie şi tot efortul nostru şi strădania susţinută de câţiva ani de zile încoace, se va concretiza în foarte scurt timp. După cum Domnul nostru şi-a întors odinioară faţa hotărât ca să meargă spre Ierusalim, aşa avem şi noi privirile orientate hotărât ca să mergem în această direcţie a lucrării. De mulţi ani ne pregătim şi faptul că am fost consecvenţi în pregătirea noastră arată şi determinarea de a sluji.
Mă gândesc uneori că este ca şi cum ai sădi o vie: pui butaşii în pământ şi aştepţi uneori şi cinci ani până încep să aducă rod. Ne rugăm ca Domnul să îngăduie să apucăm să „mâncăm” din rodul acestei vii pe care tot o îngrijim de-atâta timp şi pe care n-am gustat-o încă. Oricum vom simţi ca pe o eliberare cumpărarea cât de curând a biletelor de avion şi aceasta va fi pentru noi o răsplată pentru toţi anii în care am trudit în direcţia aceasta. Vom percepe lucrul acesta ca pe o dorinţă împlinită şi ca pe o veste bună.
N-am primit încă această veste bună, dar sperăm. În timp ce așteptăm răspunsul din PNG privitor la Permisul de muncă, am vizitat câteva biserici din țară pentru a prezenta această lucrare de misiune, iar în puținul timp liber care ne mai rămâne, învățăm limba Tok Pisin.
Sunt multe resurse online de învăţare a acestei limbi comerciale din Papua Noua Guinee. Tok Pisin este o limbă destul de uşoară şi îmi face plăcere să o învăţ. Are foarte multe cuvinte importate din engleză, spaniolă, malaieză şi se pare că gramatica limbii e moştenită de la câteva structuri de limbi locale de acolo. Este şi „Malysian Tok Pisin”, o variantă a limbii indigene care se vorbeşte în Malaezia şi care este extraordinar de asemănătoare. Ca orice limbă, are simetria ei. Devine chiar amuzant de simetrică uneori şi pare că rimează şi că ridică tot felul de aliteraţii interesante. De exemplu, cuvântul pentru „mic” este format din repetiţia silabei „lik” rezultând „liklik”.
Cuvântul pentru „mare” este „bikpela” şi seamănă izbitor de mult cu varianta engleză a expresiei „big fella”*2. Tot la fel de curios este faptul că acest sufix „pela” s-a moştenit şi la toate numeralele, adjectivele şi câteva pronume ale limbii, aşa că dacă vreau să spun de exemplu: „două case albe mari” trebuie să spun: „tupela bikpela waitpela haus.” E tare interesant cum sunt unele limbi aşa de melodice. În limba națională Tok Pisin exista deja o traducere a Bibliei şi lucrul acesta m-a ajutat enorm de mult şi încă mă mai ajută în învăţarea limbii. Ne ajută atunci când cunoaştem pe de rost semnificaţia unor pasaje. În felul acesta învăţăm şi cuvinte noi şi putem vedea cum sunt construite expresiile a căror semnificaţie deja o cunoaştem.
Zilele noastre de muncă şi pregătire, sunt presărate şi cu satisfacţii, dar şi cu dezamăgiri. Ne simţim constrânşi de multe şi ne vedem că între ciocan şi nicovală mediind între tabere şi medii sociale pe care nu le înţelegem pe deplin. Ne încredem ca Domnul va lucra pentru că este singurul lucru pe care îl putem face atunci când simţim că din punct de vedere uman ne este greu, poate chiar imposibil să plecăm. Ne sperie faptul că ne-a rămas prea puţin timp la dispoziţie să lucrăm în direcţia completării bugetului necesar şi vremea plecării se apropie.
Ne e frică să nu intrăm într-un cerc vicios curând şi acesta ar fi cauzat de faptul că cei de la Resurse umane din PNG nu ne vor lăsa să venim acolo dacă nu avem bugetul complet şi vor amâna plecarea noastră; iar dacă se va amâna plecarea noastră, vor fi poate mulţi care îşi vor pierde încrederea faţă de noi în ţară şi îşi vor retrage suportul. Mărturisim că acum, când suntem foarte aproape de plecarea efectivă, simţim mai mult ca oricând faptul că fără efortul şi implicarea colectivă a noastră, a tuturor, nu putem reuşi. Adevărata încurajare însă, vine din faptul că nu suntem singuri. Domnul este credincios şi faţă de voi şi faţă de noi şi atunci când simţim că unele lucruri sunt prea grele, El ne vine în ajutor.
Este de fapt destul de interesant să vedem cum se îmbină aici suveranitatea lui Dumnezeu şi voinţa umană la lucru, nu-i aşa? Simţim că lucrăm în direcţia aceasta a misiunii şi că facem eforturi, dar de fapt El lucrează prin noi şi fără puterea care vine de la El nu am fi în stare de nimic. Chiar şi când suntem cu frunzele căzute şi fără vlagă, ca nişte copaci goi toamna, noi tot avem seva şi suntem vii prin El.
Avem nădejdea că vom înflori iarăşi şi vom aduce rod pentru El. Am mai spus ilustraţia aceasta mai demult că am văzut cândva la început de iarna un copac fără frunze, ca toţi copacii goi cărora le cad frunzele încă din toamnă. M-a mirat însă un aspect la acest copac şi anume, că avea o crenguţă care fusese ruptă încă din vară şi pe acea crenguţă moartă, frunzele erau uscate dar nu erau căzute, ci stăteau lipite cu tecile lor de crenguţa uscată.
Am înţeles că dacă unui copac îi cad frunzele toamna e de fapt un lucru bun. Asta înseamnă că este viu şi că acel copac are toate şansele să înflorească primăvara viitoare peste doar patru luni şi să aducă rod. Asta ne conferă speranţa că şi creştini, pentru că de fapt noi suntem nişte pomi care aducem rod bun pentru Mântuitorul nostru. Uneori vin încercări în toamnele vieţilor noastre şi frunzele ni se scutură, dar asta arată mai mult că suntem vii şi plini de sevă. Vă încurajez să rămâneţi în echipa noastră şi împreună să lucrăm măcar puţin, ajutând în mică părticică această lucrare imensă de traducere a Scripturii pentru toate popoarele.
Wycliffe are această „viziune 2025“ conform căreia până în anul 2025, adică până peste 9 ani, se dorește să existe traducători ai Bibliei plasaţi în fiecare popor şi în fiecare limbă care are nevoie de o traducere a Scripturii. Prin 2008, statisticile spuneau că mai sunt peste 2300 de limbi care au nevoie de traducere. Astăzi aceleaşi statistici informează că mai sunt cam 1780. Şi numărul limbilor se micşorează pe zi ce trece. Cam la 5 zile mai pleacă câte un misionar care preia un popor. Se pare că progresia matematică evoluează conform planurilor.
Noi vedem cât de aproape este proorocia din Matei 24:14 de a se împlini. Chiar dacă după plasarea ultimilor misionari în ultimele etnii peste 9 ani, tot va mai dura vreo câţiva ani până se traduce efectiv Scriptura, timpul este aproape. Poate nici nu va mai dura 20 de ani până vor fi evanghelizaţi oameni din orice limbă şi din orice popor. Şi dacă aceste lucruri sunt aşa de aproape să se întâmple, oare cât de aproape sunt celelalte evenimente pe care le aşteaptă Biserica? Nu trăim noi sfârşitul veacului? Nu vedem oare în jurul nostru cum se precipită evenimentele? Eu cred că trăim cam ultimul ceas în care ca lucrători ai viei mai putem să ne tocmim ca să facem ceva. Peste 10 ani s-ar putea să fie prea târziu.
Fie ca Acela care a venit în trup pe acest pământ spre a ne mântui, să vă însoţească mereu în călătoria voastră, prin Duhul Său cel Sfânt şi să vă dea binecuvântările necesare pentru a fi de folos în lucrarea Sa.
Mulțumim Domnului pentru:
- sănătatea noastră și a copiilor;
- că El a fost cu noi până în prezent.
Colucrătorii voştri în via Domnului,
Marius şi Mihaela Taciuc
*1) Isus e rege! Regele regilor! (în Tok Pisin, una din limbile oficiale din PNG, folosită mai mult pentru comerț)
*2) Tip mare (în limba engleză, argou)
