Chiar și în valea umbrei morții… – familia Dumitriu

,

Dragi frați și surori,

Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru cursul de două săptămâni, al doilea modul din studiul Biblic exegetic cronologic, pe care l-am putut desfășura în Ukarumpa în perioada 28 noiembrie – 9 decembrie, pentru 3 profesori de la o școala biblică, un stagiar în domeniul Scriptura în Folosință, și un tânăr care a fost ales pentru a fi pastor într-un sat. Este adevărat că numărul participanților nu a fost foarte mare, dar dăruirea și recunoștința lor au fost recompensante. Rugați-vă ca ei să păstreze în minte și inimă lucrurile nou învățate și ca în viitor să le transmită și altora în contexte diferite. Unii dintre ei au și făcut asta după cursul anterior, fapt pentru care suntem foarte bucuroși.

În ultima noastră scrisoare, am promis că vom oferi mai multe detalii cu privire la viitoarea noastră vizită acasă. Dar de atunci s-au întâmplat multe lucruri triste care ne-au schimbat oarecum planurile.

În decembrie, bunica lui Mihai a început brusc să se simtă foarte rău, starea ei deteriorându-se în fiecare săptămână. Mai întâi, am crezut că este o infecție, apoi că a fost un accident vascular cerebral, și, în cele din urmă, am aflat că are o tumoare pe creier. Întrucât a avut 91 de ani, medicii nu i-au recomandat o intervenție chirurgicală. Până acum dânsa s-a putut îngriji de sine, era o femeie foarte puternică, iar această schimbare bruscă a venit foarte neașteptat. Situația a afectat-o ​​în special pe mama lui Mihai, care era și ea slăbită din diferite motive de sănătate. Ea s-a îngrijit de bunica, împreună cu sora lui Mihai care a venit din străinătate să ajute pe mama câteva săptămâni. În 11 ianuarie, Domnul a decis să termine suferințele bunicii pe acest pământ. Ne pare rău că nu am reușit s-o vedem față în față înainte de trecerea ei, dar ne bucurăm că măcar prin internet s-a putut. Fiți alături de noi în rugăciune pentru ca familia îndurerată să experimenteze din plin pacea și dragostea lui Dumnezeu, și pentru vindecare pentru mama!

Această situație a creat multă neliniște și o stare de indecizie în noi. După multe ezitări, cu o zi înainte de „plecarea” bunicii, ne-am schimbat biletele de avion ca să ajungem mai devreme acasă (la sfârșitul lui februarie), dar din păcate nu suficient de devreme. Deoarece simțim că nu mai putem duce mai multe schimbări, am rămas la planul următor: să continuăm cu ultimul curs de studiu Biblic din acest termen în Mapos (Central Buang), unde ne aflăm în acest moment. Apoi plănuim să mergem la Lae pentru a ajuta la facilitarea unui atelier de traducere a Bibliei, timp de două săptămâni. Majoritatea colegilor noștri sunt în afara țării, deci este important să fim prezenți pentru ca atelierul să poată să aibă loc. De acolo pornim spre acasă prin Australia, unde plănuim să vizităm o biserică maghiară, iar dacă Dumnezeu ne deschide uși, mai multe biserici. Sperăm să ne întâlnim și cu niște rude a lui Mihai. Vom fi găzduiți de un pastor maghiar și familia lui, care au exprimat cât de importantă este vizita noastră pentru ei, deoarece au avut foarte puțini vizitatori de acasă în ultimii 10 ani de când slujesc în Australia.

Serviciul de duminică în aer liber. Chiar și copiii și câțiva adulți de pe escavator participă.

Din cauza acestor schimbări, în ultimele săptămâni, când speram să avem în final și noi un pic de odihnă, a urmat o perioadă și mai obositoare: Ne-am împachetat toate lucrurile personale, pregătind casa de la centrul de misiune pentru a o pune la dispoziție pentru alții, am făcut bagaje pentru sat, Lae, Australia și România. Prin urmare, cererea noastră precedentă de rugăciune de a fi întăriți în toate aspectele vieții noastre, este cu atât mai mult de actualitate. Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu că ne-a dat putere suplimentară să facem față, în timp ce încercam să ne bucurăm împreună cu colegii de evenimentele sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou.

Continuați să vă rugați pentru protecție fizică și spirituală cât suntem în satul Mapos! De asemenea, rugați-vă pentru minți și inimi deschise și pentru ca eforturile celui rău să fie înăbușite! Dăm slavă Domnului că, cu excepția primei zile, numărul participanților la curs a fost bun, în jur de 50, și oamenii au multe întrebări.

În ultimele luni, Dumnezeu ne-a pus pe inimă un lucru foarte important, dar fiind un lucru special, încă nu putem vorbi despre el. Când ajungem acasă plănuim să investigăm posibilitățile pentru realizarea lui. Rugați-vă pentru călăuzire în acest aspect, chiar dacă nu știți încă despre ce este vorba! Continuați să vă rugați și pentru un loc potrivit unde să stăm în România! Chiar și acest lucru se leagă oarecum cu subiectul misterios menționat.      

Cu mulțumiri, Mihai și Hajni